CUPRINS

Titlul I-Dispoziții generale

          Capitolul 1-Cadrul de reglementare

          Capitolul 2-Principii de organizare și finalitățile învățământului preuniversitar

Titlul II-Organizarea unităților de învățământ

          Capitolul 1– Rețeaua școlară

          Capitolul 2-Organizarea programului școlar

          Capitolul 3-Formațiunile de studiu

Titlul III-Managementul unităților de învățământ

          Capitolul 1-Dispoziții generale

          Capitolul 2-Consiliul de administrație

           Capitolul 3-Directorul

           Capitolul 4-Directorul adjunct

Titlul IV-Personalul unităților de învățământ

           Capitolul 1-Dispoziții generale

          Capitolul 2-Personalul didactic

          Capitolul 3-Personalul nedidactic

          Capitolul 4-Evaluarea personalului din unitățile de învățământ

          Capitolul 5-Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învățământ

Titlul V-Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice

          Capitolul 1-Organisme funcționale la nivelul unității de învățământ

                 Secțiunea 1-Consiliul profesoral

                 Secțiunea 2-Consiliul clasei

                 Secțiunea 3-Catedrele/comisiile metodice

          Capitolul 2-Responsabilități ale personalului didactic în unitatea de învățământ

                 Secțiunea 1-Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și  extrașcolare

                 Secțiunea 2-Profesorul diriginte

          Capitolul 3-Comisiile din unitățile de învățământ

                 Secțiunea 1-Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar

                 Secțiunea 2-Comisia pentru prevenirea și combaterea discriminării și promovarea interculturalității

                 Secțiunea 3-Comisia de control managerial intern

                 Secțiunea 4-Alte comisii din unitățile de învățământ

          Capitolul 4-Tipul și conținutul documentelor manageriale

Titlul VI-Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și nedidactic

          Capitolul 1-Compartimentul secretariat

          Capitolul 2-Compartimentul financiar

                 Secțiunea 1-Organizare și responsabilități

                 Secțiunea 2-Management financiar

          Capitolul 3-Compartimentul administrativ

                 Secțiunea 1-Organizare și responsabilități

                 Secțiunea 2-Management administrativ

          Capitolul 4-Biblioteci școlare/Centre de documentare și informare

Titlul VII-Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar

          Capitolul 1-Dobândirea și exercitarea calității de beneficiar primar al educației

          Capitolul 2-Statutul beneficiarilor primari ai educației

                 Secțiunea 1-Drepturile beneficiarilor primari ai educației

                 Secțiunea 2-Obligațiile beneficiarilor primari ai educației

                 Secțiunea 3-Recompense și sancțiuni ale beneficiarilor primari ai educației

          Capitolul 3-Consiliul elevilor

          Capitolul 4-Activitatea educativă extrașcolară

          Capitolul 5-Evaluarea beneficiarilor primari ai educației

                Secțiunea 1-Evaluarea rezultatelor învățării. încheierea situației școlare

                Secțiunea 2-Examenele organizate la nivelul unităților de învățământ

         Capitolul 6-Transferul beneficiarilor primari ai educației

Titlul VIII-Evaluarea unităților de învățământ

         Capitolul 1-Dispoziții generale

         Capitolul 2-Evaluarea internă a calității educației

         Capitolul 3-Evaluarea externă a calității educației

Titlul IX-Partenerii educaționali

         Capitolul 1-Drepturile părinților, tutorilor sau susținătorilor legali

         Capitolul 2-Îndatoririle părinților, tutorilor sau susținătorilor legali

         Capitolul 3-Adunarea generală a părinților

         Capitolul 4- Comitetul de părinți

         Capitolul 5-Consiliul reprezentativ al părinților/Asociația de părinți

         Capitolul 6-Contractul educațional

         Capitolul 7-Școala și comunitatea. Parteneriate/protocoale între unitățile de învățământ și alți parteneri educaționali

Titlul X-Dispoziții finale și tranzitorii

Titlul I
Dispoziţii generale

Capitolul 1
Cadrul de reglementare 

   Art. 1. –   (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni, denumit în continuare Regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi se aplică Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni, precum şi structurilor arondate. 

   (2) Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, nr.5079, din 31.08.2016, modificat si completat cu OMEN nr.3027/2018, precum şi ale prezentului regulament intern. 

   Art. 2. –   (1) În baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar nr.5079, din 31.08.2016, a Legii nr. 53/2003-Codul muncii, a actelor normative şi/sau administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă aplicabile, este elaborat prezentul regulament de organizare şi funcţionare. 

   (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni conţine reglementări specifice, respectiv: prevederi referitoare la condiţiile de acces în unitatea de învăţământ pentru elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali, cadre didactice şi vizitatori, prevederi referitoare la instituirea zilei şcolii şi a unor însemne distinctive pentru elevi. 

   (3)Regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de director.

   (4) Regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni se supune, spre dezbatere în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic. 

   (5) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale,, Gh. Ciobanu” Andrieşeni, precum şi modificările ulterioare ale acestuia, se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie. 

   (6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se afişează la avizier. Educatoarele / învăţătorii / institutorii / profesorii pentru învăţământul preşcolar / primar / profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare. Personalul unităţii de învăţământ, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. 

   (7) Respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Gh. Ciobanu” Andrieşeni este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale. 

   (8) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale,, Gh. Ciobanu” Andrieşeni poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul fiecărui an şcolar. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se depun în scris şi se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ, de către organismele care au avizat/aprobat regulamentul în vigoare şi vor fi supuse procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în prezentul Regulament. 

   (9) Regulamentul intern al unitatii de învatamânt contine dispozitiile obligatorii prevazute la Art. 242 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare si în contractele colective de munca aplicabile privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul şcolii reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii, drepturilor şi obligaţiilor angajatorului şi ale salariaţiilor, procedura de soluţionare a cererilor şi reclamaţiilor individuale ale angajaţilor, reguli concrete pentru disciplina muncii în şcoală, abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile, reguli referitoare la procedura disciplinară, modalităţi de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice, criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.

      (10) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni se aproba prin hotarâre a Consiliului de administratie, după consultarea organizatiilor sindicale din unitatea de învatamânt, afiliată la o federatie sindicală reprezentativă  la nivel de învatamânt preuniversitar. 

Capitolul 2
Principii de organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar 

      Art. 3. – (1) Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni (şi structurile arondate) este organizată si functionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   (2) Conducerea şcolii de învatamânt îsi fundamenteaza deciziile pe dialog si consultare, promovând participarea parintilor la viata scolii, respectând dreptul la opinie al elevului si asigurând transparenta deciziilor si a rezultatelor, printr-o comunicare periodica, adecvata a acestora, în conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   Art. 4. – Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni   se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor primari ai educaţiei şi a personalului din unitate. 

Titlul II
Organizarea unităţilor de învăţământ

Capitolul 1
Reţeaua şcolară 

   Art. 5. –  Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni   face parte din reţeaua şcolară naţională, care se constituie în conformitate cu prevederile legale. 

   Art. 6. –   (1) Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni  a dobândit personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 

   (2) Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni   are următoarele elemente definitorii: 

1. a) act de înfiinţare;
2.  b) dispune de patrimoniu;
3. c) cod de identitate fiscală (CIF);
4. d) cont în Trezoreria Statului;
5. e) ştampilă cu stema României, cu denumirea Ministerului Educaţiei Nationale şi cu denumirea exactă a unităţii de învăţământ, corespunzătoare nivelului maxim de învăţământ şcolarizat.

   (3) Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni   are conducere, personal şi buget proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege, de autonomie instituţională şi decizională. 

   (4) Unităţile de învăţământ fără personalitate juridică(Spineni, Glăvăneşti, Buhăeni), subordonate Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni , reprezentând un loc de desfăşurare a activităţii acesteia, se numesc structuri şcolare arondate (AR). 

   Art. 7. –   (1) În vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare. 

   (2) Consortiile scolare se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza pe baza prevederilor Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Regulamentului de organizare si functionare a consortiilor scolare, aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale. 

   Art. 8. –   (1) Inspectoratele şcolare stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, circumscripţiile şcolare ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează grupe/clase din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. 

   (2) Circumscripţia şcolară este formată din totalitatea străzilor aflate în proximitatea unităţii de învăţământ şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării preşcolarilor / elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. 

   (3) Unităţile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează clase din învăţământ obligatoriu sunt obligate să şcolarizeze în învăţământul primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal. 

   (4) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea copilului la o altă unitate şcolară cu clase de învăţământ primar sau gimnazial, decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Prin excepţie, înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice, elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. 

   (5) Unităţile de învăţământ, pe baza documentelor furnizate de autorităţile locale şi serviciul de evidenţă a populaţiei, au obligaţia de a face, anual, recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar (preşcolar şi primar). 

Capitolul 2
Organizarea programului şcolar 

   Art. 9. –   (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor. 

   (2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Acestea vor fi afişate la loc vizibil, vor fi aduse la cunoştinţa cadrelor didactice, părinţilor şi elevilor.

       (3)Deschiderea cursurilor se realizează în mod festiv pe baza unui program special,         în prima zi a anului şcolar.

   (4)Încheierea cursurilor se marchează prin festivitatea de premiere a elevilor merituoşi prilej cu care se atribuie diplome şi premii elevilor clasaţi pe primele locuri în clasele respective şi menţiuni celor care s-au distins în diferite ocazii. Premiile se atribuie conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Diriginţii propun premii speciale şi menţiuni, care se aprobă în comisie. Diriginţii claselor asigură completarea (scrierea) diplomelor. Festivitatea de premiere se organizează după un program stabilit de Consiliul de Administraţie şi Comisia pentru proiecte şi programe educative. Elevilor premianţi care nu se prezintă la festivitate le vor fi transmise diplomele, iar premiile vor fi reţinute la şcoală în bibliotecă. La festivitatea de premiere este obligatorie prezenţa diriginţilor (care înmânează diplomele) şi a cadrelor didactice. Participanţii la festivitatea de premiere pot pleca doar după încheierea acesteia.

   (5)Pe parcursul festivităţilor de deschidere-închidere disciplina este asigurată de cadrele didactice desemnate de Consiliul de Administraţie (care stabilesc dispunerea claselor) şi de profesorii diriginţi

      (6) Pe perioada unor pandemii sau a altor situatii extreme unele activitati extrascolare sau festivitati pot fi anulate.

   (7) În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate sau tinute si in online, pe o perioadă determinată. 

   (8) Suspendarea sau trecerea in online a  cursurilor se poate face, după caz: 

1. a) la nivelul unităţii de învăţământ, la cererea directorului, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi ai părinţilor, cu aprobarea inspectorului şcolar general;
2. b) la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din acelaşi judeţ, la cererea inspectorului şcolar general, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale;
3. c) la nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

   (9) Suspendarea sau trecerea in online a cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor. 

   Art. 10. –   (1) În perioada vacanţelor şcolare grădiniţele pot organiza, separat sau în colaborare, activităţi educative cu copiii, în baza hotărârii Consiliului de administraţie, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi contractele colective aplicabile pentru tot personalul unităţii. 

   (2) În vederea participarii la activitatile educative mentionate la alin. 1, parintii si unitatea de învatamânt încheie contractul educational prevazut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. 

   Art. 11. –   (1) În Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni şi structurile arondate se organizează cursurile în forma de învăţământ cu frecvenţă.

   (2) Forma de învăţământ cu frecvenţă este organizată în program de zi. 

   (3) Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unităţile de învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este stabilit de Consiliul de administraţie al unităţii. 

   (4) Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a, nu vor începe, de regulă,  înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00. 

   (5) În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute, după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute, după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative. 

   (6) În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute învăţătorii organizează activităţi de tip recreativ. 

   (7) Pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi din învăţământul postliceal ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de curs, se poate stabili o pauză de 15-20 minute. 

   (8) În situaţii speciale şi pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea inspectoratului şcolar.

  (9)  Elevii din fiecare clasă, împreună cu profesorii care au ore la clasa respectivă, răspund de ordinea din fiecare clasă (la  începutul şi sfârşitul orei se va aloca câte 1 minut pentru ordinea din clasă).

   Art. 12. –   Durata şi structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare, precum şi organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă” sunt reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   Art. 13. –   (1) Prin hotărârea consiliului de administraţie, la cererea părinţilor, unităţile de învăţământ pot organiza activităţi cu elevii înainte sau după orele de curs, prin programul „Şcoala după şcoală”. 

   (2) Programul „Şcoala după şcoală”se organizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

Capitolul 3
Formaţiunile de studiu 

   Art. 14. –   (1) În Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie, conform prevederilor legale. 

   (2) Efectivele formaţiunilor de studiu în învăţământul preuniversitar se constituie conform prevederilor legale.   

   (3) În situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare, Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni poate organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. În această situaţie, consiliul de administraţie are posibilitatea de a consulta şi consiliul clasei, în vederea luării deciziei. 

   (4) Activitatea de învăţământ în regim simultan se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (5) Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de învăţământ/modulele la care predarea se face pe grupe de elevi. 

.   Art.15. –  Pentru fiecare copil/elev/tânăr cu dizabilităţi grave / profunde / severe / asociate, orientaţi de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională pentru învăţământul de masă, efectivele existente ale claselor se diminuează cu trei copii/elevi/tineri. 

   Art. 16. –   (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a unităţii de învăţământ. 

   (2) Conducerea unităţii de învăţământ va alcătui, de regulă, formaţiunile de studiu astfel încât elevii din aceeaşi clasă să studieze aceleaşi limbi străine. 

   (3) În unitatile de învatamânt în care alcatuirea formatiunilor de studiu nu se poate face cu respectarea conditiilor mentionate la alin. (2), conducerile unitatilor de învatamânt vor asigura în orar o plaja care sa permita cuplarea mai multor clase la studiul limbilor moderne. 

   (4) În situaţii bine specificate, la solicitarea scrisă a părinţilor şi a elevilor, directorul poate efectua modificări în studierea limbilor moderne, prin inversarea ordinii de studiere a celor două limbi sau chiar prin schimbarea lor. 

   (5) În cazurile mentionate la alin. (4), conducerea unitatii de învatamânt este obligata sa asigure un program de sprijin al elevilor care nu au studiat limba moderna respectiva sau nu se afla la acelasi nivel de studiu cu restul elevilor din clasa/grupa. 

Titlul III
Managementul Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni

Capitolul 1
Dispoziţii generale 

   Art. 17. –   (1) Managementul şcolii cu personalitate juridică este asigurat în conformitate cu prevederile legale. 

   (2) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi. 

   (3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale.

   Art. 18. –   Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic. 

Capitolul 2
Consiliul de administraţie 

   Art. 19. –   (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ. 

   (2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie.

   Art. 20. –   (1) La şedinţele consiliului de administraţie participă liderul de sindicat, cu statut de observator. 

   (2) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca liderul de sindicat la toate şedinţele consiliului de administraţie. Membrii consiliului de administraţie, observatorii şi invitaţii sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea şedinţei ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poştă, fax, e-mail sau sub semnătură. 

   (3) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor, care are statut de observator. 

Capitolul 3
Directorul

   Art. 21. –   (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu prevederile  Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar nr.5079 din 31.08.2019 

   (2) Funcţia de director se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (3) Pentru asigurarea finantarii de baza, a finantarii complementare si a finantarii suplimentare, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul unitatii administrativ- teritoriale în a carui raza teritoriala se afla unitatea de învatamânt, respectiv cu presedintele consiliului judetean, pentru unitatile de învatamânt special. Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este anexa la metodologia prevazuta la alin. (2). 

   (4) Directorul încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general. Modelul- cadru al contractului de management educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). 

   (5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional. 

   (6) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ. 

(7) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi cu acordul scris al persoanelor solicitate. 

   Art. 22. –   (1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii: 

1. a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
2. b) organizează întreaga activitate educaţională;
3. c) organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;
4. d) asigură managementul strategic al unităţii de învăţământ, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, după consultarea partenerilor sociali şi a reprezentanţilor părinţilor şi elevilor;
5. e) asigură managementul operaţional al unităţii de învăţământ;
6. f) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;
7. g) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
8. h) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;
9. i) prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ pe care o conduce, întocmit de Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii; raportul, aprobat de consiliul de administraţie, este prezentat în faţa Consiliului profesoral, comitetului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar. 

   (2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite directorul are următoarele atribuţii: 

1. a) propune în consiliul de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară,
2. b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;
3. c) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
4. d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.

   (3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele atribuţii: 

1. a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;
2. b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine; răspunde de angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitate, precum şi de selecţia personalului nedidactic;
3. c) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului;
4. d) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi de alte acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

   (4

   (5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, precum şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile. 

   (6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ şi/sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale. 

   (7) In lipsă, directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un alt cadru didactic, membru al Consiliului de administraţie. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinara şi se sancţionează conform legii. 

   Art. 23. –   În exercitarea atributiilor si a responsabilitatilor stabilite în conformitate cu prevederile Art. 22, directorul emite decizii si note de serviciu. 

   Art. 24. –   Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi prezidează şedinţele acestuia. 

   Art. 25. –   (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de prezentul regulament şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. 

   (2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul şcolar general. 

Capitolul 4
Directorul adjunct 

   Art. 26. –   (1) În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncţi aflaţi în subordinea sa directă. 

   (2) Numărul directorilor adjuncţi se stabileşte proporţional cu numărul de grupe de preşcolari/clase de elevi ale unităţii de învăţământ, prin hotărâre a Consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. 

   (3) Se poate numi un director adjunct, pentru: 

1. a) unităţile de învăţământ de nivel primar şi gimnazial care au peste 30 de clase de elevi;
2. b) unităţile de învăţământ primar şi gimnazial care au între 20 şi 30 de clase şi îndeplinesc una dintre condiţiile: au cel puţin 10 clase inclusiv din învăţământul primar şi grupe din învăţământul preşcolar.

   Art. 27. –   (1) Funcţia de director adjunct se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. 

   (2) Organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director adjunct se face în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale. 

   (3) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ. 

   Art. 28. –   (1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de management educaţional încheiat cu directorul unităţii de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi atribuţiile delegate de director pe perioade determinate. 

   (2) Directorul adjunct exercită, prin delegare, toate atribuţiile directorului, în lipsa acestuia. 

   Art. 29. –   (1) Perioada concediului anual de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către directorul unităţii de învăţământ. 

   (2) Pe perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de învăţământ nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional. 

Titlul IV
Personalul  Şcoli Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni

Capitolul 1
Dispoziţii generale 

   Art. 30. –   (1) În unităţile de învăţământ, personalul este format din personal didactic, care poate fi didactic de conducere, didactic de predare, didactic auxiliar şi personal nedidactic. 

   (2) Selectia personalului didactic si a celui nedidactic din unitatile de învatamânt se face prin concurs/examen, conform normelor specifice. 

   (3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu Şcoala Gimnazială ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni, prin reprezentantul său legal. 

   Art. 31. –   (1) Competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământul sunt cele reglementate de legislaţia în vigoare. 

   (2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de vedere medical. 

   (3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil. 

   (4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia. 

   (5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii şi/sau colegii. 

   (6) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a veghea la siguranţa elevilor, în incinta unităţii de învăţământ, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor extracurriculare/extraşcolare. 

   (7) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului, inclusiv în legătură cu aspecte care îi afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică. 

     (7) Personalul didactic are obligaţia să aibă o ţonută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale promovate de şcoală, vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil, conform Codului de etică.  

     Art. 32. –   (1) Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ. 

   (2) Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare. 

   (3) Organigrama se propune de către director, la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează ca document oficial la secretariatul unităţii de învăţământ. 

   Art. 33. –   (1) Coordonarea activităţii structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un coordonator numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a consiliului de administraţie, la propunerea directorului. 

   (2) La nivelul structurilor arondate unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se pot constitui colective de lucru proprii. Conform regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, acestea sunt integrate în organismele corespunzătoare de la nivelul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică. 

   Art. 35. –   Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea directorului, în conformitate cu organigrama unităţii de învăţământ. 

   Art. 36. –   La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, funcţionează următoarele compartimente de specialitate: secretariat, financiar-contabil, administrativ, potrivit legislaţiei în vigoare. 

Capitolul 2
Personalul didactic 

   Art. 37. – (1)  Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

   (2) Dacă un cadru didactic nu poate fi prezent la cursuri, din motive de medicale, acesta are obligaţia să anunţe conducerea şcolii, cel mai tărziu în dimineaţa zilei respective.

  (3) Cadrele didactice au dreptul la 3 zile de învoire semestrial, pe bază de cerere, înregistrată la secretariat, în care se menţionează cadrul didactic înlocuitor, semnătura acestuia şi subiectele lecţiilor.

   Art. 38. – (1)   Pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică de conducere, de predare şi instruire practică sau într-o funcţie didactică auxiliară, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat pe un formulat specific, elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Sănătăţii.

  (2) Nu se admit adeverinţe medicale/examene psihologice şi fişe de abtitudini cu avizul apt/inapt decât de la medicul de medicina muncii cu care şcoala are contract. 

   Art. 39. –   (1) Cadrele didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile, pot face parte din corpul naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (2) Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii. 

   Art. 40. –   Se interzice personalului didactic de predare să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se sancţionează conform legii. 

   Art. 41. –   În unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al cadrelor didactice, în zilele în care acestea au mai puţine ore de curs.

          În toate locaţiile Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni se organizează după cum urmează:

        -în schimbul de dimineaţă, serviciul pe şcoală este asigurat de învăţători și profesori;

        -în schimbul de după amiază, serviciul pe şcoală este asigurat de invatator.

          Cadrul didactic de serviciu va avea în supraveghere atît interiorul cât şi exteriorul şcolii. Va răspunde de intrarea şi ieşirea la timp a elevilor din clasă, de ordinea şi disciplina elevilor pe timpul pauzelor, securitatea cataloagelor, semnalarea conducerii şcolii a unor evenimente deosebite etc.

Capitolul 3
Personalul nedidactic

 Art. 42. –   (1) Personalul nedidactic îsi desfasoara activitatea în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

si ale contractelor colective de munca aplicabile. 

   (2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului. 

   (3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.

   Art. 43. –   (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată director. 

   (2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către director, potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă în CA. 

   (3) Directorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii, directorul poate solicita schimbarea acestor sectoare. 

   (4) Directorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ. 

   (5) Directorul, ajutat de membri ai CA trebuie să se îngrijească de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii copiilor/elevilor/personalului din unitate.

   (6)  Personalul nedidactic răspunde, pe perioada cât execută sarcinile de srviciu, de inventarul mobil şi imobil, cu care intră în contact sau îl are în subordine.

   (7) Sunt interzise acţiunile de natură să afecteze imaginea publică a Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni.

    (8)  În incinta şcolii este interzis consumul de alcool, jocurile de noroc, precum şi deţinerea şi difuzarea materialelor cu caracter obscen/pornografic.

Capitolul 4

Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ

   Art. 44. –  (1) Evaluarea personalului didactic se face conform legislaţiei în vigoare. 

   (2) În conformitate cu prevederile legale, inspectoratele şcolare realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar, în baza metodologiilor specifice. 

   Art. 45. –   Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului calendaristic conform prevederilor legale şi ale regulamentului intern, în baza fişei postului. 

Capitolul 5
Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ 

   Art. 46. –   Personalul didactic raspunde disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   Art. 47. –   Personalul nedidactic raspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Titlul V
Organisme funcţionale şi responsabilităţi ale cadrelor didactice 

Capitolul 1
Organisme funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ 

Secţiunea 1
Consiliul profesoral 

   Art. 48. –   (1) Totalitatea cadrelor didactice dintr-o unitate de învăţământ constituie Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ. Preşedintele consiliului profesoral este directorul. 

   (2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre cadrele didactice. 

   (3) Cadrele didactice au dreptul să participe la toate şedinţele Consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, obligaţia principală fiind de a participa la şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde, la începutul anului şcolar, declară că are norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele la unitatea la care a declarat că are norma de bază se consideră abatere disciplinară. 

   (4) Consiliul profesoral se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. 

   (5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru beneficiarii primari ai educaţiei. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei. 

   (6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral, în baza votului cadrelor didactice. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral. 

   (7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali. 

   (8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă. 

   (9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale este document oficial, căruia i se alocă număr de înregistrare şi i se numerotează paginile. Pe ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii de învăţământ. 

   (10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit, în mod obligatoriu, de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ. 

   Art. 50. –   Documentele consiliului profesoral sunt: 

1. a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
2. b) convocatoare ale consiliului profesoral;
3. c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele proceselor- verbale.

Secţiunea 2
Consiliul clasei 

   Art. 51. –   (1) Consiliul clasei funcţionează în învăţământul primar şi gimnazial şi este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, din reprezentantul elevilor clasei respective. 

   (2) Preşedintele consiliului clasei esteînvăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial, liceal, profesional şi postliceal. 

   (3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru. El se poate întâlni ori de câte ori situaţia o impune, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor. 

   Art. 52. –   Consiliul clasei îşi desfăşoară activitatea la nivelul fiecărei clase, având următoarele obiective: 

   (a) armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale elevilor şi cu aşteptările părinţilor; 

   (b) evaluarea corectă a progresului şcolar şi comportamental al elevilor; 

   (c) coordonarea intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în vederea optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor educaţionale, stabilite pentru colectivul clasei; 

   (d) stabilirea şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învăţare; 

   (e) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de performanţe şcolare înalte. 

   Art. 53. –   Consiliul clasei are următoarele atribuţii: 

   (a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev; 

   (b) stabileşte măsuri de asistenţă educaţională, atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite; 

   (c) stabileşte notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul acestora în unitatea de învăţământ preuniversitar şi în afara acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici decât 7,00 sau a calificativelor „suficient” şi „insuficient”, pentru învăţământul primar; 

   (d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite; 

   (e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor clasei; 

   (f) propune învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte, din proprie iniţiativă sau la solicitarea directorului ori a consiliului profesoral, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 

   Art. 54. –   (1) Hotărârile consiliului clasei se adoptă cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora. 

   (2) Hotărârile adoptate în şedinţele consiliului clasei se înregistrează în registrul de procese-verbale ale consiliului clasei. Registrul de procese-verbale al consiliului clasei este însoţit în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale. 

   (3) Mediile la purtare mai mici decât 7,00 sunt propuse spre avizare de către profesorul diriginte consiliului clasei. Avizarea se face cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora. Ulterior, propunerile avizate sunt înaintate spre aprobare consiliului profesoral. 

   Art. 55. –   Documentele consiliului clasei sunt: 

a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;

b) convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;

c) registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

Secţiunea 3
Comisiile metodice 

   Art. 56. –   (1) În cadrul unei unităţi de învăţământ, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum trei membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare. 

   (2) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe nivel de învăţământ. 

   (3) Activitatea comisiei metodice este coordonată de şeful catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales prin vot secret de către membrii comisiei. 

   (4) Şedinţele comisiei metodice se ţin lunar sau de câte ori directorul ori membrii comisiei metodice consideră că este necesar. Şedinţele se desfăşoară după o tematică elaborată la nivelul catedrei, sub îndrumarea responsabilului comisiei metodice, şi aprobată de directorul unităţii de învăţământ. 

Capitolul 2
Responsabilităţi ale personalului didactic în unitatea de învăţământ 

Secţiunea 1
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare 

   Art. 59. –   (1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, este, de regulă, un cadru didactic titular, ales de consiliul profesoral şi aprobat de către Consiliul de Administraţie. 

   (2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii de învăţământ, în colaborare cu şeful comisiei diriginţilor, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor pe şcoală/asociaţia de părinţi, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali. 

   (3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor strategiilor Ministerului Educaţiei

Naţionale privind educaţia formală şi non-formală. 

   (4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte atribuţiile Coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul unităţii. 

   (5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform prevederilor legale în vigoare. 

   Art. 62. –   (1) Inspectoratele şcolare vor stabili o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare. 

   (2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ. 

Secţiunea 2
Profesorul diriginte 

   Art. 63. –   (1) Coordonarea activităţii claselor de elevi din învăţământul gimnazial, se realizează prin profesorii diriginţi. 

   (2) Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primeşte o indemnizaţie, conform legii. 

   (3) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte, la o singură clasă. 

   (4) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin învăţătorului/ institutorului / profesorului pentru învăţământul primar. 

   Art. 64. –   (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie, după consultarea consiliului profesoral. 

   (2) La numirea diriginţilor se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o clasă să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui ciclu de învăţământ. 

   (3) De regulă, poate fi numit ca diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă. 

   (4) Pot fi numiţi ca profesori diriginţi şi cadrele didactice din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică. 

   Art. 65. –   (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fişa postului cadrului didactic învestit cu această responsabilitate. 

   (2) Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează, semestrial şi anual, de către acesta, conform proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează şi se avizează de către directorul adjunct sau directorul unităţii de învăţământ. 

   (3) Profesorul diriginte îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ, în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei respective. 

   (4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează. Activităţile se referă la: 

a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;

b) teme de educaţie pentru sănătate şi de promovare a unui stil de viaţă sănătos, educaţie rutieră, educaţie civică, educaţia şi pregătirea antiinfracţională a elevilor, protecţie civilă, educaţie antiseismică, antidrog, prevenirea şi combaterea traficului de persoane, teme de prevenire a violenţei etc., în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.

   (5) Dirigintele desfăşoară activităţi educative extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul respectiv de elevi. 

   (6) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează, sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de diriginte, în cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz. În situaţia în care aceste activităţi se desfăşoară în afara orelor de curs, dirigintele stabileşte, consultând colectivul de elevi, un interval orar pentru desfăşurarea activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională, într-un spaţiu prestabilit şi destinat acestei activităţi, cu aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Intervalul orar este anunţat de către profesorul diriginte elevilor, părinţilor şi celorlalte cadre didactice. Planificarea orei destinate acestor activităţi se realizează cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, iar ora respectivă se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice. 

   Art. 66. –   (1) Pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintele realizează activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, tutori sau susţinătorii legali. 

   (2) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte stabileşte o oră săptămânal în care este la dispoziţia acestora, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale acestora. 

   (3) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare clasă se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii. 

   Art. 69. –   Dispoziţiile Art. 66–68 se aplică în mod corespunzător învăţătorilor/institutorilor/ profesorilor pentru învăţământ primar. 

Sectiunea 5

Planuri-cadru de învățământ, programe, manuale școlare

Art. 81  (1) Întreaga activitate desfăşurată de profesori cu elevii la clasă se realizează pe baza cunoaşterii temeinice şi respectării obligatorii a prevederilor planurilor cadru şi programelor şcolare, aprobate de M.E.N. (pentru orele din trunchiul comun). Catedrele au obligaţia de a elabora programele pentru disciplinele opţionale pentru anul şcolar viitor şi a obţine aprobarea I.S.J. până la începutul fiecărui an şcolar.

    (2) Respectarea numărului de ore pentru fiecare disciplină (de trunchi comun sau opţional), a conţinutului programelor, şi parcurgerea integrală şi ritmică a materiei sunt obligatorii pentru toţi profesorii. Nerespectarea acestor cerinţe, predarea la un nivel scăzut sau la un nivel ce depăşeşte posibilităţile de înţelegere şi asimilare ale elevilor, constituie abateri şi se sancţionează conform prevederilor Statutului personalului didactic.

    (3) Materia de studiu prevăzută în programele şcolare se repartizează pe lecţii prin planificările curriculare anuale şi planificările calendaristice semestriale care se întocmesc de profesori pentru fiecare obiect şi clasă înaintea începerii cursurilor. Structura planificărilor este stabilită de fiecare catedră conform solicitărilor ISJ. Semestrial se întocmeşte planificarea calendaristică, pe teme / lecţii şi ore. Planificările se definitivează în plenul catedrei şi sunt aprobate de şeful de catedră. Acesta le prezintă pentru vizare administrativă conducerii în cel mult 2 săptămână de la începerea fiecărui semestru. Un exemplar din planificarea calendaristică se depune la dosarul catedrei, şi unul se păstrează de profesor. Şeful catedrei verifică lunar stadiul parcurgerii programei.

(4)În şcoală se vor utiliza numai manuale aprobate de M.E.N.

Capitolul 4
Tipul şi conţinutul documentelor manageriale 

   (2) Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză, dedicate unor domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale. 

   Art. 84. –   Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate se întocmeşte de către echipa managerială, în general ca analiză de tip SWOT sau în conformitate cu alte tipuri de analize. Raportul este prezentat, de către director, spre validare, atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la începutul semestrului al doilea/anului şcolar următor. 

   Art. 85. –   Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate este postat, obligatoriu, pe site-ul unităţii de învăţământ, dacă acesta există, ori, în lipsa site-ului, este făcut cunoscut prin orice altă formă de mediatizare – tipărire, afişare etc. – devenind astfel document public. 

   Art. 86. –   Raportul de evaluare internă a calităţii se întocmeşte de către comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi este prezentat spre validare atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului profesoral. 

   Art. 87. –   (1) Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ se realizează pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare. 

   (2) Documentele de prognoză sunt: 

a) planul de dezvoltare instituţională;

b) programul managerial (pe an şcolar);

c) planul operaţional al unităţii de învăţământ (pe an şcolar);

d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

   (3) Directorul poate elabora şi alte documente, în scopul optimizării managementului unităţii de învăţământ. 

   Art. 88. –   (1) Planul de dezvoltare instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung al unităţilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi se elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de 5 ani, ţinând cont de indicatori naţionali şi europeni. Acesta conţine: 

a) prezentarea unităţii de învăţământ: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale, relaţia cu comunitatea locală şi schema organizatorică;

b) analiza de nevoi alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PEST);

c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ;

d) planul de dezvoltare, care conţine planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, fiind structurat astfel: funcţia managerială, obiective, termen, stadiu de realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluarea anuală;

e) planul operaţional al etapei curente.

   (2) Planul de dezvoltare instituţională se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie.  

   Art. 89. –   (1) Programul managerial constituie documentul de prognoză pe termen mediu şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar. 

   (2) Programul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la contextul unităţii de învăţământ, precum şi a obiectivelor strategice ale planul de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv. 

   (3) Programul managerial se avizează de către consiliul de administraţie şi se prezintă consiliului profesoral. 

   (4) Directorul adjunct va întocmi propriul program managerial conform fişei postului, în concordanţă cu programul managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare instituţională. 

   Art. 90. –   Planul operaţional constituie documentul de prognoză pe termen scurt, se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar şi conţine operaţionalizarea obiectivelor programului managerial şi ale planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei corespunzător etapei. 

   Art. 91. –   (1) Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente ale măsurilor respective. 

   (2) Activitatea de control intern este organizată şi funcţionează în cadrul comisiei de control managerial intern, subordonată directorului unităţii de învăţământ. 

Capitolul 5

Procesul instructiv-educativ. Organizarea procesului de învăţământ

Art. 108

În cadrul procesului de învăţământ, cadrele didactice exercită asupra elevilor, în mod conştient şi sistematic, un ansamblu de acţiuni pentru formarea personalităţii acestora în concordanţă cu cerinţele idealului educaţional prevăzut de Legea Învăţământului.

    (1)În procesul instructiv – educativ rolul conducător îl are cadrul didactic care conduce acest proces potrivit obiectivelor activităţii.

   (2)În procesul instructiv – educativ cadrul didactic interacţionează şi conlucrează cu elevii, dezvoltând un real parteneriat cu aceştia.

    (3)Predarea este activitatea profesorului de comunicare a cunoştinţelor, de organizare, coordonare şi stimulare a activităţii elevilor în vederea asigurării unui cadru adecvat formării personalităţii acestora.

   (4)Învăţarea înglobează totalitatea acţiunilor şi deprinderilor pe care trebuie să le întreprindă/dezvolte elevul în procesul de învăţământ.

Art. 109

Procesul instructiv – educativ se realizează prin activităţi curriculare (lecţii, ore de laborator, pregătire practică) şi extracurriculare (cercuri, formaţii artistice, echipe sportive etc.). In cazul unor pandemii procesul instructiv educativ se poate desfasura si online.

• Personalul didactic are dreptul de utilizare a tuturor echipamentelor din dotare, necesare în procesul instructiv – educativ şi pentru propria perfecţionare (calculatoare, copiatoare, aparatură audio-video ) cu condiţia asigurării consumabilelor necesare. Pentru activităţile realizate în cadrul comisiilor metodice, şcoala trebuie să asigure consumabilele.
• Toate cadrele didactice au datoria de a se preocupa de conservarea şi îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii şi de a utiliza, cu responsabilitate, resursele materiale din Este interzisă folosirea, în interes personal, a materialelor didactice şi a echipamentelor aflate în dotarea scolii.

Art. 110

În învăţământ se urmăreşte realizarea competenţelor disciplinare, dezvoltarea creativităţii, abilităţilor de comunicarea ale elevilor şi formarea atitudinilor fundamentale ale elevilor.

Art.111

• Notele şi absenţele se înregistrează în catalog numai cu cerneală albastră.
• Data notei este în conformitate cu orarul clasei şi reprezintă ziua în care elevul a prezentat profesorului răspunsurile

Titlul VII
Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar 

Capitolul 1
Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei 

   Art. 117. –   (1) Calitatea de beneficiar primar al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ. 

   (2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul. 

   Art. 118. –   (1) Prezenţa beneficiarilor primari ai educaţiei la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă. 

   (2) Motivarea absenţelor se face de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative. 

   (3) În cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului său. 

   (4) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară în cazul în care elevul a fost internat, cererea scrisă a părintelui, tutorului sau susţinătorului legal al elevului, adresată învăţătorului / institutorului / profesorului pentru învăţământul primar / profesorului diriginte al clasei. Numărul absenţelor care pot fi motivate, fără documente medicale, doar pe baza cererilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, nu poate depăşi 3 zile pe semestru, iar cererile respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ. Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor. 

   (5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar. 

   (6) Nerespectarea termenului prevazut la alin. (5) atrage, de regula, declararea absentelor ca nemotivate. 

   Art. 119. –   (1) La cererea scrisă a conducerilor unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor-antrenori din unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat, a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional. 

   (2) Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şcolare naţionale, internaţionale, la concursurile profesionale, la nivel local, regional şi naţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori. 

   Art. 120. –   Elevii din învăţământul obligatoriu, retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, numai la începutul anului şcolar la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ/formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev. 

   Art. 121. –   Elevii aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea unui copil, persoane aflate în îngrijire, detenţie şi altele asemenea, vor fi sprijiniţi să finalizeze învăţământul obligatoriu. 

Capitolul 2
Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei 

   Art. 122. –   Prezentul capitol reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei din toate unităţile din învăţământul de stat, particular sau confesional din România. 

Secţiunea 1
Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei

   Art. 126. –   (1) Preşcolarii şi elevii au dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite. 

   (2) Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii de învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici. 

   Art. 127. –   (1) Preşcolarii şi elevii au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă. 

   (2) Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, are dreptul de a contesta rezultatele evaluării, solicitând cadrului didactic să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de 5 zile de la comunicare. 

   (3) În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele, tutorele sau susţinătorul legal poate solicita, în scris, directorului unităţii de învăţământ, reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale sau practice. 

   (4) Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitatea de învăţământ, care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă. 

   (5) Media notelor acordate separat de cadrele didactice prevăzute la alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării. În cazul învăţământului primar, calificativul este stabilit, prin consens, de către cele două cadre didactice. 

   (6) În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma reevaluării, este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin de un punct, contestaţia este acceptată. 

   (7) În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică ştampila unităţii de învăţământ. 

   (8) Calificativul sau notele obţinute în urma contestaţiei, rămân definitive. 

   (9) În situaţia în care în unitatea de învăţământ nu există alţi învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar sau profesori de specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar, cadre didactice din învăţământul primar sau profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ. 

   Art. 128. –   (1) Conducerile unităţilor de învăţământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia beneficiarilor primari, bazele materiale şi sportive pentru pregătirea organizată a acestora. 

   (2) Preşcolarii pot beneficia de unele măsuri de protecţie socială (hrană, supraveghere şi odihnă) pe durata parcurgerii programului educaţional în cadrul unităţii de învăţământ respective, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. 

   (3) Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot mânca la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor respective. 

   Art. 129. –   (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi stabilite în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege. 

   (2) În condiţiile prevăzute de lege, elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de diferite tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, bursa profesională. 

   (3) Criteriile generale de acordare a burselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (4) Consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, stabilesc anual, prin hotărâre, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. 

   (5) Criteriile specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se face stabilesc anual, de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor. 

   (6) Elevii pot beneficia şi de bursă pe baza unui de contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice. 

   (7) În condiţiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor. 

   (8) Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar, precum şi elevii etnici români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. 

   (9) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat, în condiţiile legii. 

   Art. 130. –   Unităţile de învăţământ sunt obligate să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate. 

   Art. 131. –   (1) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu performanţe şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive. 

   (2) Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor. 

   (3) Statul susţine preşcolarii şi elevii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale. 

   Art. 132. –   (1) Preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate şi confesionale beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare, ori în unităţi medicale de stat. 

   (2) La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi ministrului sănătăţii, se realizează examinarea stării de sănătate a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor. 

   (3) Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice. 

   (4) Elevii de naţionalitate română din străinătate, bursieri ai statului român, beneficiază pe teritoriul României de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3). 

   Art. 133. –   (1) Elevii din învăţământul obligatoriu beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval. 

   (2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care  s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport menţionate la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic. 

   (3) Ministerului Educaţiei Naţionale, prin unităţile de învăţământ, decontează elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, cheltuielile de transport, pe bază de abonament, în limita a 50 km, în conformitate cu prevederile legale. 

   (4) De aceeaşi facilitate menţionată la alin. (3) beneficiază şi elevii care locuiesc la internat sau în gazdă cărora li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru. 

   Art. 134. –   (1) Autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul agenţilor economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor elevi, în situaţii bine justificate, servicii de transport, de masă şi de internat. 

   Art. 135. –   Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară. 

   Art. 136. –   Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarii primari ai educaţiei care aparţin minorităţilor naţionale studiază şi se instruiesc în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar. 

Secţiunea 2
Obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei 

   Art. 142. –   (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat cu frecvenţă au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare. 

   (2) In caz de pandemii, elevii din învăţământul obligatoriu sunt obligati sa participe la lectii online, sa poarte masti de protectie, sa respecte regulile de igiena (spalat pe maini, sezinfectat), sa pastreze distantarea fizica si alte masuri menite sa previna imbolnavirea sau raspandirea unor virusi.

   Art. 143. –   (1) Beneficiarii primari ai educaţiei trebuie să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei. 

   Art.144   Elevii sunt obligaţi să intre în sălile de clasă cu schimburi, pentru păstrarea curăţeniei.

1La toate activităţile extraşcolare desfăşurate de şcoală, elevii au obligaţia să aibă o ţinută vestimentară decentă şi îngrijită, conform cerinţelor organizatorilor.

1. Elevilor le este interzis fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi droguri în incinta unității de învățământ şi în afara ei, comportamentul indecent; elevii care nu respectă această decizie vor fi sancţionaţi conform Regulamentului şcolar.
2. Elevii au obligaţia de a acorda respect profesorilor, personalului şcolii, persoanelor aflate în vizită.
3. Elevii au obligaţia de a purta asupra lor carnetul de elev vizat şi a-l prezenta la cererea
4. Elevii nu au voie sa părăsească în timpul programului curtea scolii.
5. Elevii vor avea o ţinuta decenta (fără bluze decoltate sau transparente, bustiere, machiaj, cu fuste de o lungime indecentă, nu vor purta pantaloni cu talia prea joasă, pantaloni scurţi). La baieti, parul va fi tuns scurt, decent. La fete, parul lung va fi impletit sau strans cu diferite sccesorii. Deasemenea , atat la baieti cat si la fete, este interzis vopsira parului.
6. Sunt interzise, de asemenea, purtarea unor obiecte vestimentare care conţin mesaje sataniste, erotice, antisociale, precum şi purtarea unor bijuterii inadecvate instituţiei.
7. Elevii nu vor avea acces pe holul secretariatului și biroul directorului fără a fi solicitată prezența acestora, elevii vor respecta programul de lucru al secretariatului, elevii vor depune scutirile de fizică în prima săptămână de şcoală.
8. Este interzisă orice manifestare care deranjează desfăşurarea orelor (ex. casetofoane, telefoane mobile deschise, convorbirile telefonice, filmările fără acordul cadrelor didactice,).
9. Actele de violenta, ameninţările şi hărţuielile vor fi sancţionate conform ROFUIP şi Regulamentului de ordine interioară.
10. Se vor sancţiona: violenţa verbală, adresarea de mesaje agresive sau obscene direct sau prin intermediul telefonului mobil sau al computerului, prin scăderea notei la purtare în funcţie de gravitatea

  Art. 145.  Este interzis elevilor şi tinerilor din sistemul de învăţământ preuniversitar: 

a) să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;

b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

c) să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;

e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;

f) să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

g) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ;

h) să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

i) să aibă telefoane mobile în timpul programului școlar, al examenelor şi al concursurilor, să fotografieze, să filmeze în perimetrul şcolii. Elevii pot avea telefoane mobile asupra lor doar la cererea profesorului și numai în scop didactic.

j) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;

k) să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;

l) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau să lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;

m) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;

n) să părăsească incinta unităţii de învăţământ în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a învăţătorului / institutorului / profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte;

o) să aibă o atitudine care constituie o ameninţare la adresa siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a personalului unităţii de învăţământ.

   Art. 141. –   Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.   

   Art. 142. –   Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului şcolar. 

   Art. 143. –   Elevii şi tinerii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care utilizează microbuzele şcolare, sunt obligaţi să ocupe locurile stabilite în timpul deplasării, să aibă un comportament şi un limbaj civilizat şi să nu distrugă bunurile din mijloacele de transport. 

  Premierea pentru rezultate deosebite la învăţătură şi disciplină, elevii cu media 10 la purtare primesc următoarele premii la sfârşitul anului şcolar :

• premiul I – elevul cu media cea mai mare din clasă, dar nu mai mică de 9,50
• premiul II – elevul clasat al doilea cu media 9,00
• premiul III – elevul clasat al treilea cu media 9,00 (în ordinea descrescătoare a mediilor)
• menţiuni – elevii clasaţi pe poziţiile 4,5,6 în ordinea descrescătoare a mediilor generale cu media 8,
• premii speciale – elevilor evidenţiaţi în activităţi deosebite şi se acordă la propunerea diriginte, cu avizul Consiliului Profesorilor clasei.

În cazul în care la o clasă nu există medii generale 9,50 nu se va acorda premiul I , celelalte premii revenind elevilor în ordinea descrescătoare a mediilor (cu media generală 8,50)

      Art. 145. –   Performanţa elevilor la olimpiadele şi concursurile pe discipline, la olimpiadele sau concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la olimpiadele şi concursurile sportive se recompensează financiar, în conformitate cu reglementările stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. 

   Art. 147. –   Unitatea de învăţământ poate stimula activităţile de performanţă înaltă ale copiilor/elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc. 

   Art. 148. –   (1) Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora. 

   (2) Sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele: 

a) observaţia

b) avertismentul

c) mustrare scrisă;

d) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit/ bani de liceu/bursa profesională;

e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;

f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeaşi unitate de învăţământ sau la o altă unitate de învăţământ;

   (3) Cu excepţia observaţiei şi a avertismentului, toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi elevului major. 

   Art. 149. –   (1) Observaţia constă în atenţionarea elevului, cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare, ori a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă. 

   (2) Sancţiunea se aplică de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte. 

   Art. 150. –   (1) Avertismentul în faţa clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constă în atenţionarea elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aşa fel încât să dea dovadă că înţeles fapta comisă, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă. 

   (2) Sancţiunea se aplică de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte. 

   Art. 157. –   (1) Elevii care se fac vinovaţi de sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii legali să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase. 

   (2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase/claselor. 

   (3) În cazul deteriorării/distrugerii manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei/modulului, anului de studiu şi tipului de manual. În caz contrar, elevii vor achita de cinci ori contravaloarea manualelor respective. 

   (4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile Art. 143 din prezentul regulament. 

   Art. 158. –   (1) Contestarea sancţiunilor prevăzute la Art. 147 se adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul major, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de 5 zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii.

   (2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este definitivă şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă. 

   (3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) reprezintă procedura prealabilă reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 

Capitolul 3
Consiliul elevilor 

   Art. 159. –   (1) Fiecare clasă îşi va alege reprezentantul în consiliul elevilor, o dată pe an, la începutul primului semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea deciziei elevilor. 

   (2) În fiecare unitate de învăţământ de stat, particular şi confesional se constituie consiliul elevilor, format din reprezentanţii elevilor de la fiecare clasă. 

   Art. 160. –   (1) Consiliul elevilor este structură consultativă şi partener al unităţii de învăţământ şi reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ. 

   (2) Prin consiliul elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct. 

   (3) Consiliul elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul şi nevoile şcolii, elaborat pe baza unui regulament-cadru stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor. 

   (4) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ desemnează un cadru didactic care va stabili legătura între corpul profesoral şi consiliul elevilor. 

   (5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină activitatea Consiliului elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare desfăşurării activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru întrunirea Biroului Executiv şi Adunării Generale a respectivului Consiliu al elevilor. Fondurile pentru logistică şi altele asemenea se asigură din finanţarea suplimentară. 

   Art. 161. –   Consiliul elevilor are următoarele atribuţii: 

a) reprezintă interesele elevilor şi transmite consiliului de administraţie, directorului/directorului adjunct şi consiliului profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru aceştia;

b) apără drepturile elevilor la nivelul unităţii de învăţământ şi sesizează încălcarea lor;

c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea unităţii de învăţământ despre acestea şi propunând soluţii;

d) sprijină comunicarea între elevi şi cadre didactice;

e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;

f) poate iniţia activităţi extraşcolare, serbări, evenimente culturale, concursuri, excursii;

g) poate organiza acţiuni de strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, pe probleme de mediu şi altele asemenea;

h) sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată unitatea de învăţământ;

i) propune modalităţi pentru a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;

j) dezbate proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

k) se implică în asigurarea respectării Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

l) organizează alegeri pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în care aceştia nu îşi îndeplinesc atribuţiile.

   Art. 169. –   Structurile asociative ale elevilor sunt: 

a) Consiliul Judeţean al Elevilor;

b) Consiliul Regional al Elevilor;

c) Consiliul Naţional al Elevilor.

   Art. 170. –   (1) Consiliul Naţional al Elevilor reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat din România la nivel naţional şi este format din 43 de membri. 

   (2) Consiliul Naţional al Elevilor este structură consultativă şi partener al Ministerului Educaţiei Naţionale. Consiliile judeţene/al municipiului Bucureşti ale elevilor reprezintă structuri consultative şi sunt parteneri ai inspectoratelor şcolare. 

Capitolul 4
Activitatea educativă extraşcolară 

   Art. 171. –   Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor. 

   Art. 172. –   (1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se desfăşoară în afara orelor de curs. 

   (2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment. 

Capitolul 5
Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei 

Secţiunea 1
Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare 

   Art. 177. –   Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea învăţării. 

   Art. 178. –   (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se realizează, la nivelul de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire. 

   (2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. 

   Art. 179. –   (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, conform legii. 

   (2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de beneficiarii primari ai educaţiei. În aceste perioade se urmăreşte: 

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;

b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

c) stimularea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi în formarea şi dezvoltarea atitudinilor;

d) stimularea pregătirii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor capabili de performanţă înaltă.

   (3) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   Art. 184. –   (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament. 

   (2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ. 

   (3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev. 

   Art. 185. –   (1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul Regulament. 

   (2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. 

   (3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. 

   (4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza) media semestrială se calculează astfel: „media semestriala = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. 

   (5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală. 

   (6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie. 

   (7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului. 

   (8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui modul fiind similară cu media generală a unei discipline. 

   Art. 196. –   (1) Sunt declaraţi repetenţi: 

a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în conformitate cu Art. 201, alin. 4.

b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient”/media anuală mai mică de 6,00;

c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la Art. 201, alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situaţie de corigenţă;

d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/modul;

e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de 3 ani”.

   (2) La sfârşitul clasei pregătitoare elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei pregătitoare, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, la finalul clasei pregătitoare, vor rămâne în colectivele în care au învăţat şi vor intra, pe parcursul anului şcolar următor într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. 

   Art. 197. –   Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.   

Secţiunea 2
Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ 

   Art. 204. –   (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt: 

a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la Art. 201, alin. (2), lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;

b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor Art. 200, alin. 3);

c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;

d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv în clasa a V-a. 

   (2) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. 

   (3) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa I este permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 

   (4) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situaţii: 

a) pentru unităţile de învăţământ care nu şcolarizează clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;

b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;

c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a limbii respective. Elevii care anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.

   (5) Orice altă formă de concurs/examinare a elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a, precum şi organizarea claselor pe orice criterii de ierarhizare a elevilor este interzisă.  

   Art. 205. –   Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare. 

   Art. 206. –   La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate 7

6. –   (1) Pentru desfăşurarea examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe – proba scrisă şi proba orală. 

   (4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Sesiunea de corigenţe are un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor. 

   (5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau după caz specialităţi înrudite/ din aceeaşi arie curriculară. 

   (6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examinare este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau după caz de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară. 

   Art. 208. –   (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere. 

   (2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată. 

   (3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de aceasta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului. 

   (4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen. 

   (5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei 2 examinatori. 

Capitolul 6
Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei 

   Art. 213. –   Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care se face transferul. 

   Art. 214. –   Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă. 

   Art. 215. –   (1) În învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial beneficiarii primari ai educaţiei se pot transfera de la o grupă/clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de preşcolari/elevi la grupă /clasă. 

   (2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de preşcolari/elevi la grupă/clasă, inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.  

   Art. 216. –   (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin excepţie, transferurile de la nivelurile preşcolar se pot face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului. 

   (2) Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii: 

a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;

b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;

c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ profesional;

d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;

e) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;

f) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

   Art. 217. –   Gemenii, tripleţi etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ. 

   Art. 218. –   (1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile prezentului regulament. 

   (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de propriul regulament de organizare şi funcţionare. 

   Art. 219. –   (1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers. 

   (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului şi de către consilierul psihopedagog şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. 

   Art. 220. –   După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient. 

Capitolul 2
Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali 

   Art. 233. –   (1) Potrivit prevederilor legale părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor. 

   (2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu, poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii. 

   (3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. 

   (4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învăţământ, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă/ pentru evitării degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din colectivitate/ unitatea de învăţământ. 

   (5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învăţământul preşcolar / învăţătorul / institutorul / profesorul pentru învăţământul primar / profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în caietul educatorului-puericultor /  educatoarei / învăţătorului / institutorului / profesorului pentru învăţământ preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură. 

   (6) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev. 

   (7) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană. 

   Art. 234. –   Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbala etc., a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. 

   Art. 235. –   Respectarea prevederilor prezentului Regulament şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ este obligatorie pentru părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor/elevilor. 

 Capitolul 3
Adunarea generală a părinţilor 

   Art. 236. –   (1) Adunarea generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor/elevilor de la grupă/clasă. 

   (2) Adunarea generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor. 

   (3) În adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale colectivului de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului respectiv. 

   Art. 237. –   (1) Adunarea generală a părinţilor se convoacă de către educatorul- puericultor / educatoare / învăţător / institutor / profesorul pentru învăţământul preşcolar / primar / profesorul diriginte, de către preşedintele comitetului de părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei. 

   (2) Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai copiilor/elevilor din grupa/clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenţi. În caz contrar, se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor prezenţi. 

Capitolul 4
Comitetul de părinţi 

   Art. 238. –   (1) În unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei grupe/clase, se înfiinţează şi funcţionează comitetul de părinţi. 

   (2) Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în adunarea generală a părinţilor, convocată de educatoare / învăţător / institutor / profesorul pentru învăţământul preşcolar sau primar / profesorul diriginte care prezidează şedinţa. 

   (3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în primele 30 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar. 

   (4) Comitetul de părinţi se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri; în prima şedinţă de după alegere membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică profesorului pentru învăţământul preşcolar / primar / profesorului diriginte. 

   (5) Comitetul de părinţi reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa managerială. 

   Capitolul 5

Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi

   Art. 242. –   (1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează consiliul reprezentativ al părinţilor. 

   (2) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi. 

   Art. 243. –   (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. 

   (2) Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor consiliului reprezentativ al părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi. 

   (3) Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ . 

   (4) Consiliul reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi. 

   (5) Preşedintele reprezintă consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice. 

   (6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate consiliului reprezentativ al părinţilor. 

   Capitolul 7

Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi parteneri educaţionali 

   Art. 249. –   Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ. 

   Art. 250. –   Unităţile de învăţământ pot realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei. 

   Art. 251. –   Unităţile de învăţământ, de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate. 

   Art. 252. –   Unităţile de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, în baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin programul „Şcoala după şcoală”. 

   Art. 253. –   (1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea unor activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite de unitatea de învăţământ. 

   (2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului. 

   (3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare pentru implementarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi pentru asigurarea securităţii copiilor/elevilor şi a personalului în perimetrul unităţii. 

   Art. 254. –   (1) Unităţile de învăţământ încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu agenţii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică. 

   (2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de la agentul economic, durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 

   Art. 255. –   (1) Unităţile de învăţământ încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ. 

   (2) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 

   (3) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării securităţii copiilor/elevilor. 

   (4) Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare. 

   (5) Unităţile de învăţământ pot încheia protocoale de parteneriat şi pot derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile respective. 

   (6) Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ. 

Titlul X
Dispoziţii finale şi tranzitorii 

   Art. 256. –   Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale. 

   Art. 257. –   În unităţile de învăţământ, fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. 

   Art. 258. –   În unităţile de învăţământ se asigura dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a preşcolarilor/copiilor/elevilor şi a personalului din unitate. 

   Art. 259. –   În termen de 30 de zile de la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare, să aprobe propriile regulamente de organizare şi funcţionare. 

    DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE  UNITĂȚII  ȘCOLARE

Art.260  Conducerea unităţii are, în principal, următoarele drepturi:

1. să stabilească organizarea şi funcţionarea școlii şi ale fiecărui loc de muncă;
2. să precizeze atribuţiile şi răspunderile fiecărui salariat în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte sau cu munca pe care o desfăşoară, specialitatea atestată şi capacitatea profesională a fiecăruia;
3. să exercite controlul asupra modului de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu;
4. să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii şi regulamentului intern;
5. alte drepturi prevăzute de

Art.261 Conducerea unităţii are, în principal, următoarele obligaţii:

1. să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care se referă la desfăşurarea relaţiilor de muncă;
2. să asigure materialele, mijloacele tehnice , necesare desfăşurării activităţii, precum şi echipamentul de protecţie şi/sau de lucru adecvat sarcinilor lor;
3. să pună la dispoziţia salariaţilor instrucţiunile de funcţionare şi de utilizare a aparaturii, folosite în procesul instructiv-educativ, precum şi de efectuare a controlului, reviziei sau reparaţiilor periodice ale acestora;
4. să ia  toate  măsurile  necesare  de  aplicare  a  dispoziţiilor  legale  privind timpul de muncă şi timpul de odihnă, precum şi de executare a orelor suplimentare,  de  acordare  a  tuturor  drepturilor  salariale  şi  a  celorlalte drepturi prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă;

          Prezentul Regulament de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale ,,Gh. Ciobanu” Andrieşeni a fost discutat şi avizat în Consiliului Profesoral din data de 22.09.2022 şi aprobat în Consiliul de Administraţie din data de 26.09.2022.

           Director,

           Prof. Dumitru Cucoranu